Zona protejată
Pe plan local, aceste construcții se numesc bordeie, au o funcțiune sezonieră și se găsesc pe dealul din preajma pârâului Ciumârnar. Aceste gospodării în miniatură-bordeie se găsesc în zona fânețelor, pe pante de teren mai accentuate și sunt întrebuințate sau locuite în perioadele de cosit și recoltare a fânului. Deoarece bordeiul este destinat pentru perioade mai lungi de timp, acesta are în dotare strictul necesar pentru desfășurarea normală a activității gospodărești. Locul La bordeie, de la nord de satul Falcău, este organizat ca un microsat împrăștiat, cu o uliță îngustă care face legătura cu laturile de teren din zonă. Cele mai multe construcții aparțin celei de-a doua jumătăți a secolului XIX, iar multe construcții au trăsături ce țin de sec. XX. Cu toate că aceste gospodării au forme reduse ca dimensiuni, se întâlnesc toate varintele din seria de locuințe cu o cameră sau două camere.

Acest sat cu bordeie, iarna nelocuit, oglindește arhitectura tradițională cu case din lemn a satului Falcău din veacul trecut.

Dacă avem ceva de valoare în viață, acestea sunt credința, tradițiile și meștesugurile. Să nu rămână ca o comoara uitată în podul casei bunicilor, am adunat obiecte de artă populară, costume și țesături, podoabe aparținând unei civilizații pe cale de dispariție, pentru a le păstra și promova publicului larg. Aceste obiecte sunt mărturii autentice despre viața de odinioară a locuitorilor satelor din zonă. „Când vorbele frumoase nu sunt dublate de fapte, totul înseamnă doar zgomot.'' De aceea Colecția etnografică Paul Torac își propune să aducă în fața dumneavoastră, obiecte de o inestimabila valoare , aparținând odăii bunicilor si străbunicilor noștri, acestea fiind expuse în 3 încăperi dintr-o casă ce datează din anul 1918. Am amenajat așadar trei camere. Prima face referire la activitatea pe care o desfășurau femeile odinioară. Aici avem un fel de poveste a firului de lână, de la tunderea oii și până la caierul de tors; era și o vorbă în trecut, „oaia ține casa“, fiindcă ea oferea și produsele alimentare (lapte, brânză, carne), dar și materialul de bază pentru confecționarea obiectelor cu care se înfrumuseța casa ori se lucra vestimentația. Avem ustensile de prelucrat lâna, vârtelniță, furcă de tors, rășchitori, un război de țesut, o ladă de zestre din 1903, câteva costume huțule. A doua e o cameră a zestrei. În trecut, mirele avea casa, iar mireasa, tot ce trebuia ca să îmbrace... locuința. Când zestrea ajungea la tavan, atunci fata era bună de măritat. Tot ea cosea și costumul mirelui. Am expus aici scoarțe, covoare, costumul popular viu colorat al huțulilor, nelipsitele mărgele venețiene din portul femeilor, salbe, inele, o ladă de zestre a străbunicii și am creat și un soi de arbore genealogic, fotografii cu oameni care au confecționat straiele sau ustensilele din colecția noastră. În a treia cameră avem vase de care se foloseau în gospodărie, de la putineiul în care țineau merindele pentru iarnă și până la cofițe, untărițe, linguri, polonice, apoi un obiect specific zonei –păscărița – cu care mergeau huțulii în noaptea de Înviere la biserică. Tot aici avem ouă încondeiate în tehnici clasice (băi succesive în culoare) și până la cele mai noi (ceară gravată în relief), de la cele lucrate de străbunica și până la exemplarele realizate sau inovate de mama ori de femeile din sat.

,,Parohie din 1888. Biserică de lemn din 1873. Hramul: Sf. Apostoli Petru și Pavel.” Șematismul Veneratului Cler, Baia-Mare, 1932.

Biserică de lemn din anul 1878
Preot paroh: Gorban Dumitru

Biserica parohiala Sf Apostoli Petru si Pavel este un lacas de cult cu prezenta istorica in viata comunitatii.

Construită în anul 1939

Ieşind din Straja, spre Falcău, întâlneşte călătorul, pe un tăpşan, în partea dreaptă a şoselei, la km 12,5, un monument de piatră, în formă de piramidă.

Situată la poalele Obcinelor Brodinei (Săcălești, Lupcina și Bucovinești) sau Ținutul Huțulilor, la confluiența a două râuri Sadău și Suceava, locația noastră oferă liniștea, aerul curat, apa de izvor și pădurea la care râvnim.